ApuseniValea Crisului RepedeBeiusCampia Crisurilor
 
Campia Crisurilor PDF Tipareste E-mail
Image

Image

Image

Image

Image

Image



 

Campia Crisurilor si Ierei
    Am definit sub aceasta denumire arealul din Bihor care cuprinde: vestul judetului, cu lunca Crisului Repede si Campia Panonica, spre nord luncile Ierului si Barcaului, sudul judetului, pe Crisul Negru aval de Şoimi. Dincolo de faptul ca aceste locuri adapostesc o serie intreaga de situri arheologice, cetati si fortificatii importante, ele sunt purtatoarele unor elemente peisagistice si culturale specifice campiei.
    Lacurile pescaresti, atelierele de impletit stuf si papura, nesfarsitele lanuri de grau si floarea soarelui, palcurile de padure ce ascund nenumarate animale salbatice si, bineinteles, vestitele pivnite pentru pastrarea vinului sapate in dealurile ce marginesc campia va asteapta sa le explorati!

Campia Crisurilor – atractii turistice
Zona de campie a judetului ofera experiente turistice variate, deoarece fiecare din portiunile campiei este diferita:

  • cetatile antice din Rosiori, Salacea si Salard (epoca bronzului) si cetatea Adrian din Salard (sec. XIII);
  • atelierul privat de impletit papura din Suiug (comuna Abram); impletituri din papura sau nuiele se mai gasesc in Bors, Salonta, Salacea, Otomani, Tarcea;
  • ruinele cetatii de scaun a voievodului Menumorut (sec. IV) din satul Biharea;
  • lacurile pescaresti de la Cefa, Inand si Gepiu;
  • Lacul serpilor si lacul cu stuf de langa Salonta;
  • orasul Marghita, cu castelul Csaky (sec. XVIII) si Biserica Reformata (sec. XVI-XVIII);
  • Biserica Veche din Avram Iancu (sec. XIII-XIV);
  • Castelul Degenfeld - Schonburg (1896) din Balc;
  • Castelul Zichy (1701) si Biserica Reformata (1609) din Diosig;
  • Palatul Studenberg (sec XVIII) si Muzeul etnografic din Sacuieni;
  • biserica de lemn din Sacalasau (Derna), 1721;
  • Lunca Crisului Negru de la Capalna la Ant cu numeroasele vaduri de pescuit si de vanat;
  • in zona Tinca – statiunea balneara Tinca, izvoare cu ape minerale, rezervatia naturala botanica Poiana cu narcise de la Goroniste si biserica de lemn din 1743.

Rezervatia naturala Padurea Radvani
    Împreuna cu zona elesteielor, din apropierea comunei Cefa, constituie o zona umeda cu importanta avifaunistica deosebita prin asigurarea conditiilor de pasaj, de hranire si de cuibarit pentru un foarte mare numar de pasari protejate pe plan european si mondial.

Podgoria Diosig
    Podgoria grupeaza plantatiile viticole dispersate pe o arie larga la nord si nord-est de Oradea, corespondenta campiei si dealurilor piemontane Oradea-Barcau. Centrele viticole ale podgoriei: Diosig, Sacuieni, Saniob au o traditie viticola ce s-a dezvoltat in perioada anilor 1569-1578.

    Particularitatile vinurilor
Feteasca alba (soi recomandat) are o culoare galben-verzuie care, cu timpul, vireaza in galben-pai si chiar galben-auriu. Notele olfactive si aroma sa o reflecta pe cea a strugurelui din care provine si in mai mica masura pe cea a locului de producere. Amplu si cu un gust expresiv, vinul se impune atentiei consumatorilor prin eleganta, rotunjime si catifelare. Cu o structura bine echilibrata si beneficiind de o tehnologie de conditionare si stabilizare corespunzatoare, vinul ar putea retine atentia, cu siguranta, si pe piata mondiala.
Riesling italian (soi recomandat) are o culoare galben-verzuie si o stralucire specifica, care se conserva bine in timp. Dupa un timp mai indelungat, vinul devine galben-pai sau auriu. Datorita aciditatii destul de ridicate, atrage atentia prin fructuozitate si vivacitate. Moderat de alcoolic si suficient de extractiv, Riesling-ul italian dispune de acea finete si gratie care se pretind vinurilor de mare marca.
Feteasca regala (soi autorizat) este un vin alb cu nuante de galben-verzui cand este tanar. Devine galben-pai dupa o perioada de maturare si chiar galben-auriu prin invechire. Vinul impresioneaza consumatorul prin mirosul sau imbietor si savoarea sa ampla si racoritoare.
Muscat Ottonel (soi autorizat) impresioneaza prin culoarea sa galben-pai sau galben-aurie si, mai ales, prin parfumul si aroma tipica soiului. Înzestrat din belsug cu compusi chimici specifici si valorificati de o aciditate relativ ridicata, Muscat Ottonel-ul se bucura de aprecieri pozitive, fiind utilizat de multe ori si la producerea sortimentelor.

Podgoria Valea lui Mihai
    Centrele viticole ale podgoriei: Valea lui Mihai, Sanislau. Podgoria se dezvolta in conditiile specifice ale nisipurilor din Campia Carei-Valea lui Mihai de la extremitatea nord-vestica a Romaniei. Podgoria Valea lui Mihai se gaseste in judetele Bihor si Satu Mare. În secolul al XVII-lea viile de la Valea lui Mihai erau organizate in asa-zisele „gradini de struguri”, separate de terenuri arabile. Problemele legate de administrarea si productia acestor „gradini de struguri” erau rezolvate de un consiliu, in fruntea caruia se gasea un conducator cu atributii bine stabilite.

    Particularitatile vinurilor
Feteasca regala (soi recomandat) are o culoare galben-verzuie, cu reflexe aurii cand este mai vechi. Ca vin tanar aminteste de parfumul si aroma strugurelui din care provine. Cu timpul se imbogateste cu un complex aroma-buchet, care atenueaza mireasma de fruct proaspat. Savuros, lejer, fin si cu multa fructuozitate, vinul de Feteasca regala dobandeste, prin pastrare, catifelarea si onctuozitatea care se pretind unui vin de calitate superioara.
Mustoasa de Maderat (soi autorizat), numit local Lampau, este un vin impetuos, cu o nota locala greu de redat. Are o culoare galben-verzuie, care se mentine mult timp ca atare. În mod obisnuit sec si potrivit de alcoolic, vinul poate suporta povara trecerii anilor datorita aciditatii sale relativ ridicate. Nuanta de prospetime si de suculenta ce ii sunt proprii, ii dau o personalitate usor de recunoscut si retinut. Mustoasa de Maderat valorifica superior conditiile naturale ale podgoriei si reflecta deopotriva soiul si arealul de producere.

Pivnitele de vinuri, sapate in dealurile de pe Valea Ierului sunt remarcabile prin originalitatea si unicitatea portilor. Îmbinand intr-un mod estetic specific lucratura in lemn si fier, portile dau o valoare de patrimoniu pivnitelor cu pretentie indreptatita de a sta alaturi de valorile culturale mondiale. Se remarca portile din Albis, Ianca, Sanicolaul de Munte, Sacuieni, Salacea, Tarcea, Targusor, Vaida.

Evenimente
- „Balul strugurilor” organizat la Cetariu in septembrie;
- „Festivalul vinului” si „Toamna pe Valea Ierului” organizate la Sacuieni;
- „Zilele salcamilor in floare” organizat la Valea lui Mihai in fiecare an, in a doua decada a lunii mai;
- „Kirchweih” organizat la Palota, in luna iunie;
- „Sarbatoarea cartofilor la slovaci” organizata la Şinteu in luna octombrie

 

 

< Inainte
     
 
     

Acest site web nu reprezinta in mod necesar pozitia oficiala a Comisiei Europene. Intreaga raspundere asupra corectitudinii si coerentei informatiilor revine initiatorilor site-ului web.

Pentru informatii despre celelalte programe finantate de Uniunea Europeana, in Romania cat si pentru informatii detaliate privind aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, va invitam sa vizitati adresa web a Centrului de Informare al Comisiei Europene in Romania.